Ziua cea mai lunga

Astazi a fost cea mai lunga zi din cei 22 de ani pe care ii am. Nu stiu de ce, dar m-a epuizat. Caldura, racoare, nor, aer conditionat, masini, dureri de picior, dureri de stomac, mancaruri, apa. Foarte lunga. Trezirea s-a dat la ora 8:36 de catre un coleg de palier, plecarea a fost la 09:00. Am intarziat, nu-i bai, sunt seful meu. Propriul si unicul meu sef, uneori un sef mai mic, uneori nu. Am ajuns in incinta Sema Park, am incarcat aparatele de dulciuri, am adus marfa, s-a facut ora 12:00. Am plecat grabit catre prietenul meu, care avea mare nevoie de ajutor. El nu era, a avut un proces greu, arestati, fraude pe internet, valceni. S-a rezolvat problema in jurul orei 13:25. Transpirat, cald, aer irespirabil. Sunau telefoanele ca intr-un call-center. Raspundeam, inchideam, starea mea era una nervoasa. Conversam cu ea prin mesaje, alinare.

Sunau cei de aici. Mai vii? Ce ne faci? Ne lasi cu ochii in soare? Off ... viata e grea. Asteptand pe o bancuta in Parcul Tineretului imi veneau idei. Idei si idei, scriam ... mesaje. A ajuns unul dintre sefii Snack4U si m-au ridicat. Aer conditionat in masina, cald afara, eu faceam condens. Pfuuu ... aiurea. Pana am ajuns la locatie, se innorase. Foarte bine. Si ma pun pe treaba. Pana la ora 19:00 am lucrat incontinuu. Telefoanele inca sunau. Nu se mai opreau. Imi doream sa fie EA, dar erau altii si altii ... probleme, griji, nevoi, ajutor. Offff ... nu se mai termina odata.

La ora 19:35 am ajuns in final la statia Petrache Poenaru pe care "vocea din metrou" inca o striga Semanatoarea. Bun si nu prea. Astazi intersectia Grozavesti s-a inchis. FOREVER. Trist, si totusi reconfortant. Aer respirabil, masini putine, cel putin la inceput. Ajung in camera, deschid mailul. O gramadaaaa de mailuri. Unele care m-au bucurat, altele care m-au facut sa lacrimez.

S-a facut ora 21:00, asta dupa ce am raspuns la marea majoritate. Iarasi munca. Aiurea. Traim sa muncim? Nu prea cred. Traim sa supravietuim. Asta DA.