În seara asta, după rondul de seară şi evenimente destul de nasoale cu vizite la medic, am ajuns şi acasă. Dacă o pot numi aşa. Am aflat pe drum de ceea ce avea să-mi sfâşie total inima. S-a sfârşit ca o iubire nebună, în care 12 ani am crezut. Am crezut că se poate altfel, am crezut că putem face legea ca altădată pe teren ... dar nu ... de data asta nu am putut deloc să trec pasibil peste acest lucru. Am luat bătaie pentru ea la Buzău, am mers în ţara după ea ... în ultimul timp o bănuiam de şpăgi date (asta pe bună dreptate). Însă taţii ei vitregi au omorât-o de tot. Gloria ei a fost pierdută, de data aceasta mai rău ca altădată. De 20 de ani nu şi-a atins obiectivul, de 20 de ani încearcă, de 20 de ani nu are noroc. De tot atâţia ani nu s-au investit sumele de bani pe care le vehiculau la fiecare început al ei de competiţie. De fiecare dată, fiecare din cele 11 părţi ale ei achiziţionate au făcut din ea un jeg. Acum era momentul răzbunării. Prea mulţi am iubit-o, puţini o iubesc şi prea puţini o vor iubi. Citeşte tot articolul → Iubire sfâşiată