Engleza baltita

Toata noaptea nesomn, foiala, cald ... ganduri, baliverne ... Trezirea de dimineata, undeva la 09:40. Zgomote stridente, ciudate, sacadate. Ies pe hol se auzea dinspre fereastra din capat, cea care are contact direct cu exteriorul. Afara, o masinarie BobCat scotea bordura care trebuia sa fie inlocuita. Doamneee ... e imposibil asa ceva. Studentul doarme la ora aia mai nene. In fine, adormit ma uit la ceas, deschid laptopul ... ma gandesc si o tai la munca. In cap numai zgomote din alea urate. Ajung la munca, bineinteles cu Vank in boxe si ma apuc de treaba, aia, cealalta ... termin pe la 11:00 plec spre casa. Traversez podul de la Semanatoarea si ... o masina cu numar de Corp Diplomatic oprita. In ea, doua namile de oameni. Claxona neincetat de cand pusesem piciorul pe ceva mai stabil decat podul .

Un pic deranjat, maresc pasul. Ei in urma mea, intr-o Nubira albastru inchis tot claxonau. Hmmm ... si scoate unul capul pe geam: "- Excuse me, excuse me! We're looking Carrefour. Can you help us?". Doamne ... cu mine vorbeau, dar fiind asa rupt de engleza asta, arat mirat cu degetul spre mine si il intreb: "- Are you talking to me?" Raspunsul inevitabil s-a dat: "Yes". Si de-aici incepe aventura. Iese din masina, ii cer un pix si o hartie si incep sa le explic. "Turn here, in first intersection take it to the right, then left, next intersection turn on the other side, then you need to follow the markers or you must see the Carrefour. Is on the right." Acum poate ma intrebati de ce hartie. Pentru ca engleza mea vorbita mai mult incurca decat intelege. Insa din ceea ce scriu, ei inteleg. Plus ca le-am facut si desen. Ce sa mai, ma simt altfel deja, am ajutat doi straini sa ajunga intr-un loc care era la 400 de metri distanta, cu masina. E ceva nu? Si ca sa vedeti gandire de roman, imi licarise mie un led, cum ca ar fi trebuit totusi sa-i trimit la Carrefour in Militari .