Ciupanezul » Poezii

E greu

Ciupanezul — Sun, 28 Feb 2010 01:51:38 +0000

Dacă ştiam că doare-aşa iubirea noastră
Dacă ştiam că ai să fii nepăsătoare
Şi să priveşti cum inima îmi moare
Mă închideam în galaxia mea albastră.

Dacă ştiam că tot ce spui e o minciună
O taină lungă, mârşavă, dar bună
Şi dacă eu ştiam că semn nu ai să dai
Demult eram, iubita mea, în Rai.

Dar timpul trece peste mine îngrijorător
Şi trece greu şi-aduce gânduri şi mult dor
Dar ce-ai ales, ales să fie
Mă zbat demult în trista agonie.

Mă zbat şi cad, mă scutur, mă ridic
Şi cad, mă zbat şi moare ultimul fior
E 18:57 şi sufletul mi-e trist şi bătrâior.
Demult sosit-a timpul cel fatidic.Articole asemănătoare:

Minciuna are picioare scurte

Ciupanezul — Sun, 28 Feb 2010 01:28:55 +0000

Aleg mereu doar câte un gând, dar dintr-o mie
Din clipa-n care te-am văzut şi până acum
Şi n-am crezut vreodată c-o să fie
Făptura mea făcută ca praful de pe drum.
Să nu o iei ca vină, doar soarta e aşa
Împrejurările te vor convinge că nu mint
Mai bine ai fugii departe, mai bine ai pleca
Te voi iubi mereu şi să nu fii cu mine, asta simt.
Aşa mă resemnez şi dacă vrei doar du-te
Nu sunt nebun să lupt cu morile de vânt
Ai grijă doar cum fugi, picioarele-s cam scurte
Şi nu pot ţine pasul cu gândul meu bolând.

Mai bine tac şi nu te amăgesc cu vorbe
Şi-ţi dăruiesc ce am mai scump şi mai de preţ
Doar fapta mai rămâne ca fiinţa ta s-aprobe
Precis am să ajung a altora dispreţ.
Mintea să nu ţi-o încarci cu fapte de la mine
Nu pot să-ţi dăruiesc mai mult de dragoste
Am fost doar un amant şi te-ai simţit doar bine
Să nu mă mai iubeşti că sânt o pacoste.
Iar nopţile de vară şi toamnă petrecute
Şi promenade lungi mereu sub clar de lună
Au fost urâte, seci şi mult prea neplăcute
Nici nu mai mi-amintesc chiar te-am ţinut de mână?
Nimic nu se repară, e totul dărâmat
Au fost nişte fantome, o simplă închipuire
Şi paşii pe alei prin parc pe-unde au călcat
Au fost spălaţi de ploi, nu e nici amintire.
Nici frunze n-au fost verzi, nici n-au căzut din pomi
Căci pomii sunt golaşi aşa au fost mereu
Defapt nu sunt alei sunt doar nişte minciuni
N-au fost nici flori de tei şi nici un curcubeu.
Acele simţăminte când buzele te dor
Nu sunt de la săruturi lascive şi prelungi
Nu eşti îndrăgostită doar te-ai lovit şi plângi
Unde să nu mă întrebi, precis habar nu am
Şi ai să zici că-s rău nebinevoitor
Acum mă duc te las, mă duc să sparg un geam
Acasă, da, la mine, cel de la dormitor
Să se aerisească că este parfumat
Mirosul nu mai iese şi nu mai pot dormi
Iar noaptea când adorm în blestematul pat
Am două trei coşmaruri şi multe insomnii
Şi să mă mut am vrut, dar cine a venit
Mi-a spus că e o casă umplută cu păcate
Şi sunt două fantome care s-au aciuit
Şi fac la dragoste… şi sunt şi dezbrăcate
Apoi surpriză mare când chipul mi-au văzut
Cu stânga împrejur şi pas de defilare
Aşa de repede plecat-au şi am vrut
Doar o cafea să bea ‘n-ainte de plecare
Atunci aşa surprins de groaza lor fugară
M-am dus ca să mă uit în singura oglindă
O ştii, cea de pe hol, urâtă şi murdară
Când colo ce să vezi să nu te mai surprindă
Era doar o fantomă urâtă şi cam tristă
Avea un zâmbet larg şi-o lacrimă pe faţă
Ţinea ceva într-o mână parcă era batistă
Cu monograma ta şi-o floare plângăreaţă
Şi s-a uitat la mine în ochi m-a şi privit
Am inceput să râd, dar cruce mi-am făcut
Şi când să termin crucea pe faţă m-a plesnit
Când să îi spun ceva şi graiul mi-am pierdut
Mi-a spus atunci aşa că jumătatea lui
Stă undeva şi plânge şi nimeni nu o vede
Să caut şi să fur din patul ei un cui
Apoi să il aduc că nu are ce pierde
Şi cuiul o să-l bată să poată agăţa
Pe celălalt perete jumate de oglindă
Că-n ea se oglindeşte mereu fantoma ta
Să-i poată alina durerea-i suferindă…

Golea Nicolae – Motto: “Nu spune niciodata ca este prea tarziu”11 Noiembrie 2007Articole asemănătoare:

Ireversibil timp

Ciupanezul — Fri, 09 Oct 2009 23:32:32 +0000

În veşnicia timpului necruţător
Iubita mea, eu stau să mor.
Să mor … de gânduri, vise şi de al tău dor.
De ce timpul este necruţător?

Necruţătoare-s multe cele pe Pământ
Sunt visuri răspândite pe-al speranţei vânt,
Sunt clipele de fericire trăite-n al iubirii cânt.
Au fost, sunt şi vor fi în continuare, pe Pământ.

Iubirea mea intensă pentru tine
Din vise calde, moi, liniştitoare se-ntreţine
Şi din săruturi lungi, catifelate şi blajine.
Iubirea mea-i o pasiune făcută pentru tine.

Am dat de dealuri, văi şi viaţă plană
Dar timpul nu-i fântână-arteziană.
El trece ca un râu şi nu se-ntoarnă
Trăieşte clipa iubită Cosânzeană.

De timpul ăsta trecător toţi avem parte
Dar cel mai mult regret că eşti departe.
Şi timpul pentru noi se scurge-aparte
Atunci când râuri şi munţi ne desparte.Articole asemănătoare:

Trandafirul albastru

Ciupanezul — Fri, 25 Sep 2009 22:12:52 +0000

Privesc domol spre orizonturi depărtate:
Apus şi răsărit se rânduiesc într-una
Dorul meu şi gândul sunt tot mai însetate
Căci nu privim spre ele, scumpo, împreună

Călduţ adie vântul prin gingaşele-ţi plete
Şi-ţi mângâie auzul, când vuietu-i răsună,
N-ar fi atât de calde, şi-ar fi aceeaşi sete,
De n-am şti aste clipe, scumpo, împreună

Privim în braţe calde spre lacul, ce agale
Pe valurile-i scurte păsări şi pui adună,
Şi n-ar fi aste vremuri, ca-n visurile tale,
De nu ar fi trăite, scumpo, împreună

Aleea e pustie şi nori spre ea coboară
Şi lacrimile ploii drag dansul ni-l îndrumă,
N-ar exista momente, ce lumea nici visară,
De nu le făurirăm, scumpo, împreună

Ce sus eram odată, sub noi … o lume-ntreagă
Pe strada luminată, doar noi trăind minunea,
Şi n-ar fi fericirea nicicând la fel de dragă
De n-am fi căutat-o, scumpo, împreunăArticole asemănătoare:

Culturalizare

Ciupanezul — Fri, 25 Sep 2009 22:00:22 +0000

Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nnec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.
Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi,
Copila mea cu lungi şi blonde plete?

Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii… vin’ la sânu-mi.Articole asemănătoare:

Contract cu viata

Ciupanezul — Thu, 23 Apr 2009 10:06:52 +0000

Semnezi c-un tipãt cand te nasti

Acest contract de-o viatã.

Contract ce n-ai cum sã-l incalci

Decât pe-un pat de moarte.

Acest contract pe care-l faci

E-o luptã mare-n care taci.

E dres intre ingerii si draci

Doar il semnezi s-apoi il lasi.

Clauzele vin pe parcurs

Când toate cele au un curs.

Dar cursul lor e trecãtor

Se anuleazã aleator.

Doar pe parcurs mai intervin

Cel ce e si numit Destin,

Mai e si fericirea toatã

Care-o intâlnesti odatã.

Si când ajungi la fericire

Treci tot, si te intreci pe tine.

Iar la scurt timp vine si Moartea

Si-n mâna dreaptã tine cartea.

Cartea pe care ti-o citeste

Si inima iti ofileste.

Tu nu trebuie s-o asculti

Cãci este-un rit pentru oculti.

Dar când terminã de citit

Afli ca Ea te-a dobândit.

Si iti aprinzi o lumânare

Sã arzi contractul in iertare.

Articole asemănătoare: