După cum ştiţi, ieri a avut loc un accident feroviar din cauza unei şine deplasate. Şină de cale ferată, pusă, presupun de un inginer care a terminat Politehnica şi care a făcut şi proiectul de Tehnica Transporturilor, proiect ce trebuie să-l predau şi eu mâine. Ce presupune acest proiect? Proiectarea unei linii de cale ferată pentru trenuri cu viteze cuprinse între 100 şi 120 de km/h, ceea ce în România greu se poate vedea. Totuşi eu am reuşit să fac ceva de genul, dar niciodată nu voi profesa în acest domeniu. Citeşte mai departe »

Titlul este cat se poate de adevarat si se intampla in Romania. Accidentele pe calea ferata sunt in crestere. Cine nu a auzit de accidentul de la Scanteia, Iasi? Cauza accidentului este nerespectarea, de către şofer, a semnalelor de avertizare care indicau trecerea oprită, deoarece urma să treaca un tren. Aceasta este regula generală în toată lumea. La pasagele la nivel, instalaţiile de siguranţă, fie că sunt bariere sau semi-bariere, semnale luminoase şi acustice sau nu mai puţin cunoscuta “cruce a Sfântului Andrei”, obligă şoferii din trafic să le ia în consideraţie şi să se conformeze indicaţiei lor. Dacă n-o fac, consecinţele pot fi catastrofale, ca în cazul relatat, dar indiferent de consecinţe, accidentul este rutier şi nu “la calea ferată”, chiar dacă coliziunea s-a produs cu un tren. Trenul este, în astfel de situaţii şi el o victimă şi nu o cauză. Citeşte mai departe »

Ministerului Finanţelor Publice (MFP) a publicat pe site, în data de 25 august 2009, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea amendamentelor la Acordul de împrumut semnat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Conform documentului, BIRD va anula suma de 35 de milioane de dolari din împrumutul ce vizează finanţarea Proiectului Sectorial de Sprijinire a Transporturilor, semnat la data de 27 noiembrie 2006. Costul total al Proiectului prevăzut iniţial este de 225 milioane de dolari, din care 180 de milioane de dolari împrumut BIRD şi 45 milioane de dolari contribuţia României. Pentru sectorul feroviar valoarea acordată, ca şi în cazul celui rutier, este de 112,5 milioane de dolari, din care 90 milioane de dolari reprezintă împrumutul BIRD. Acest împrumut este destinat pentru întreţinere, reparaţii periodice, curente şi capitale ale liniilor de cale ferată inter-operabile, în vederea eliminării restricţiilor temporare de viteză şi îmbunătăţirii siguranţei traficului şi furnizarea de servicii de asistenţă tehnică pentru CFR în vederea îmbunătăţirii practicilor de administrare a căilor ferate şi de proiectare şi inspectare a lucrărilor de întreţinere a căilor ferate, inclusiv formarea personalului corespunzător. Citeşte mai departe »

În decurs de un an, statele membre care deţin cel puţin două legături feroviare directe cu alte state membre, vor trebui să permită instituirea unui coridor de mărfuri. În următorii trei ani însă, toate statele membre vor fi obligate să permită instituirea cel puţin a unui coridor de mărfuri. Membrii Parlamentului European au decis ca stabilirea mai multor coridoare de mărfuri să rămână la latitudinea statelor membre, în baza cerinţelor şi nevoilor pieţei.
Astfel, raportul „O reţea feroviară europeană pentru transport de mărfuri competitiv” a primit, la 23 aprilie, la o primă citire avizul favorabil din partea Parlamentului European. Scopul acestei legislaţii constă în reducerea traficului congestionat şi îmbunătăţirea eficienţei transportului de mărfuri în Europa, prin stabilirea coridoarelor internaţionale dedicate transportului feroviar de mărfuri. La ora actuală, transportul feroviar este cel mai puţin integrat mod de transport din Europa, ceea ce duce la întârzieri în trafic, costuri mai multe şi la utilizarea insuficientă a potenţialului transporturilor mărfurilor pe calea ferată. Citeşte mai departe »

Pentru a limita efectele crizei economice, Guvernul României a pregătit semnarea unui împrumut  în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), a anunţat, pe 25 martie, premierul Emil Boc. După o perioadă în care s-a aşteptat răspunsul de la instituţiile Uniunii Europene, pe 23 aprilie Guvernul semnat oficial, scrisoarea de intenţie negociată şi acceptată de Fondul Monetar Internaţional. Acordul de împrumut, în formă finală, va fi aprobat de Comisia Europeană şi de FMI în perioada 4-6 mai, după care va fi supus ratificării Parlamentului României, potrivit procedurilor prevăzute de legislaţia românească. „Suntem în linie dreaptă în privinţa realizării acordului de împrumut cu FMI şi Comisia Europeană. Aşa cum am mai spus, acest acord de împrumut are un caracter preventiv pentru a limita efectele negative ale crizei economice în România”, a declarat premierul Emil Boc. Valoarea totală a acestui acord de împrumut cu Comisia Europeană şi FMI este de 19,950 miliarde de euro. Din aceşti bani, 12,950 miliarde de euro provin de la FMI şi vor fi direcţionaţi către Banca Naţională a României pentru susţinerea rezervelor valutare ale ţării. Citeşte mai departe »

De curând, frecventând mai des băncile Politehnicii şi mai ales cursurile mele preferate, cursurile domnului profesor Ghionea sau Gheonea (sincer, nici nu ştiu care este numele lui de familie!) oricum nu asta contează. El este un profesor super tare, îmi plac foarte mult cursurile lui şi umorul cu care ne tratează. D-l profesor, înainte să ajungă prin Politehnică pentru a ne lumina cu tainele Căilor Ferate Române, a lucrat mult timp ca inginer la această instituţie de stat şi se ocupa cu formarea şi expedierea trenurilor de marfă din mai multe/spre mai multe locaţii din România.  În fine, nu vreau să vă amăgesc cu o introducere prea lungă şi să mai pierdeţi din atenţia distributivă, pe care deja o aveţi împărţită în mai mult de 4 locuri în timp ce urmăriţi aberaţiile mele. D-l Gh. (deoarece nu-i ştiu exact numele de familie) ne povestea câteva incidente care se pot întâmpla pe căile ferate române, printre care şi unul de genul celui întâmplat în Tg. Jiu, cum se pot ciocni 2 mărfare la o viteză de 5 km/h, cum poate marfa, neasigurată cum trebuie, întrerupe traficul pe 2 fire de circulaţie, şi multe multe alte întâmplări; Citeşte mai departe »

Un mecanic de locomotivă şi un angajat al societăţii Heidelberg şi-au pierdut viaţa, vineri, într-un accident feroviar petrecut în curtea societăţii din judeţul Neamţ, verificările preliminare arătând că unul din trenurile implicate în incident a rămas fără frâne.  Potrivit autorităţilor judeţene, un tren, cu trei persoane la bord, care transporta piatră din cariera de la Bicaz la societatea Heidelberg, s-a ciocnit cu un alt tren care staţiona în curtea firmei nemţene şi în care nu se află nici o persoană, relatează Newsin.  “S-a constatat, din verificările preliminare, că robinetul de frână de la locomotivă, care trăgea 22 de vagoane încărcate cu piatră, nu a acţionat. În locomotivă erau trei persoane, din care două au decedat. Se aşteaptă o echipă de specialişti în accidente feroviare, de la Iaşi, pentru a verifica din punct de vedere tehnic incidentul. Pot să vă spun însă că angajatul societăţii, care din păcate şi-a pierdut viaţa, nu avea ce să caute în locomotivă”, a declarat, pentru Newsin, prefectul de Neamţ, Toader Mocanu.  Prefectul a precizat că mecanicul de locomotivă a realizat că frânele nu funcţionează după 100 metri parcurşi dinspre carieră, iar impactul cu trenul care staţiona nu a mai putut fi evitat. Citeşte mai departe »

Softronic Craiova readuce în atenţia publică şi în special în atenţia factorilor de decizie responsabili de economia românească producţia de locomotive, un sector în care Romania activa cu succes înainte de 1990. La evenimentul prilejuit de prezentarea pe 23 martie 2009 a locomotivei Phoenix în culorile operatorului ungar MMV, care a achiziţionat prima locomotiva de concepţie românească realizată după ’90, au luat parte reprezentanţi ai companiei craiovene, înalţi oficiali ai MMV, reprezentanţi ai unor autorităţi române cât şi cele mai importante trusturi de presă centrale, lansarea bucurându-se de un interes crescut şi din partea publicului ce a putut admira locomotiva pe linia 14 a Gării de Nord. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Softronic Craiova, Ionel Ghiţă, a declarat că proiectul Phoenix reprezintă un exerciţiu românesc de inventivitate şi mai puţin unul financiar, referindu-se la munca de aproape 10 ani depusă de colectivul Softronic la materializarea proiectului Phoenix şi la lipsa sprijinului din partea autorităţilor româneşti. Este ciudat că prima locomotivă românească realizată după 1990 va merge la un operator ungar şi nu unul român, a declarat şi secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIF), Ştefan Roşeanu. Citeşte mai departe »