Unul dintre colegii si prietenii mei m-a rugat sa il ajut cu aceste cartuse. Are de vanzare 4 cartuse PG-40, negre sigilate + 1 cartus color CL-41. Toate se potrivesc imprimantelor multifunctionale facute de catre cei de la Canon. Cine este interesat poate gasi relatii la numarul de telefon: 0761138398, 0723084476 – Popii. O sa va ofere un pret sub al celor existent pe piata bineinteles. Doara asa functioneaza treaba cu vanzarile pe-aici. Citeşte mai departe »
Arhiva ‘D'ale mele!’ Categorii
Vând cartuşe Canon PG40
Turneul de poker de la Berlin jefuit
Da, exact aşa cum am scris. Turneul de poker care se desfăşura la Berlin în această seară a fost jefuit în mijlocul jocurilor de către 6 bărbaţi înarmaţi. Nu m-ar mira să aflăm zilele următoare că cei 6 erau de fapt români şi că aveau acasă familii de hrănit. Oricum … ceea ce o să vedeţi sunt exact clipele în care cei 6 au intrat peste jucătorii de poker ameninţându-i. Va las să vă delectaţi cu filmuleţul de mai jos.
Citeşte mai departe »
Viaţa cu ochelari
Viaţa mea este strict legată momentan de lentile. Ar fi fost şi mai bine dacă viaţa mea nu ar fi fost strict legată de aşa ceva. Povestea lor, a ochelarilor, datează din anul III de facultate. Lucram foarte mult cu computerul, ca şi astăzi de altfel, însă atunci m-am hotărât să merg să-mi fac prima mea pereche de ochelari. De ce? Pentru că eu de mic am avut probleme de genul ăsta. Nu-s miop, pot merge fără ei dar obosesc de două ori mai repede. Citeşte mai departe »
Întrebări fireşti
Stăteam şi meditam oare cum se va descurca prietenul meu când copilul va creşte şi va afla că există o grămadă de lucruri în jurul lui şi îmi imaginez o discuţie între tată şi fiu în timpul deplasării către grădiniţă. Aş vrea dacă se poate să vă puneţi în aceeaşi situaţie, sau dacă sunteţi şi aţi fost întrebaţi ce aţi răspuns. Voi prescurta cu T – tată şi F – fiu/fiică. Cine ştie poate vor fi gemeni.
atunci e mai uşor; nu trebuie să reiei discuţia la un interval de timp. Citeşte mai departe »
Se pare că nu scap
Se pare că de ceea ce mi-e frică nu o să scap. După un scurt consult ortopedic la policlinica din spatele Regiei, genunchiul în care am căzut acum 2 zile necesită o intervenţie chirurgicală dacă ibuprofenul pe care l-au recomandat nu îşi face treaba. Momentan şi acum scările le urc şi le cobor cu foarte mare dificultate. Deplasările le fac cu mare dificultate; după cum aţi văzut şi ieri din fotografia din trafic nu pot conduce. Genunchiul stâng e rablagit total. Mi-e frică dar totuşi încerc. Încerc. Încerc să păşesc cât de cât în el şi cât mai normal. Citeşte mai departe »
Dotări exclusiviste
Da, dotări exclusiviste pentru Dacia 1307 double sided cabine. Suport GPS, bord negru – imitaţie de piele de bivoliţă, tapiţeria plafonului care s-a desprins de la accidentul de aici. În faţă indicatorul care anunţă că la Grozăveşti ÎNCĂ se mai fac lucrări la pasaj. Şi în faţă pe stânga o grămăjoară de maşini care nu au mai avut loc în parcare. Ceea ce vroiam eu să surprind şi nu am putut a fost un alt accident care a avut loc astăzi exact în aceeaşi curbă în care a avut loc accidentul de care am pomenit aici, soldat pe atunci cu o viaţă. Acum însă daunele au fost doar de ordin material. Au venit poliţişti au tras câteva măsurători şi au plecat. Citeşte mai departe »
Nokia E50
Da, titlu care spune tot. Sunt un amator de chilipiruri, aşa am fost dintotdeauna. Îmi place să iau ceva ce merită. Tocmai de aceea mi-am făcut ieri un mic cadou şi nu să subliniez nesimţirea de aici, pur şi simplu aveam nevoie de un al doilea telefon pentru celelalte n-spe mii de numere care le am. Toţi sunt derutaţi, inclusiv, Naicu şi Boris cred – au nişte numere care momentan nu au telefon. Aseară în Regie (patria mamă a mafioţilor, drogaţilor şi combinatorilor – să nu uităm şi a oamenilor cu stil) am găsit un anunţ cu “Vând Nokia E50“. Citeşte mai departe »
La mulţi ani de mărţişor
Îmi pare rău că scriu acest articol mai târziu şi ruşine mie pentru că ieri nu am oferit nimănui absolut nimic, nici măcar o floare, nici măcar un şnur. Nici măcar mamei mele, măcar un telefon, nici măcar … Ştiu că am greşit, ştiu că nu mai pot repara greşeala, dar nu ştiu de ce ieri, cu toate că nu a fost o zi specială care să mă implice direct, am simţit nevoia să ştiu că încă însemn ceva, că sunt iubit. Am simţit nevoia asta. Am fost toată ziua nervos, la muncă nu am făcut nimic cum trebuie, toate mi-au mers pe dos. Dar cu toate astea spre seară m-am liniştit. Am auzit ceea ce mi-am dorit de o săptămâna şi ceva. Citeşte mai departe »



