Am fost odata ... mic. Vroiam sa invat sa merg pe bicicleta, aveam vreo 5 ani ... imi doream cu ardoare acest lucru, dar bicicleta Pegas, marime medie, neagra, cu sa lunga (neagra) nu avea lant. M-am gandit eu ca ar fi bine sa ma duc undeva in deal si sa cobor in vale. Tata imi spusese ca echilibrul e totul. Tin minte prima cazatura cu ea, foarte bine chiar! Dupa cazatura 5 minute nu m-am ridicat de jos, dar nici gand de renuntare. Au trecut vreo 2-3 ore si nici urma de progres, tata venea de la serviciu si imi era frica sa nu ma vada. Nu aveam voie cu bicicleta pe atunci, mai ales fara lant! Prima zi se terminase, mergeam 10 metri ce sa mai, eram mareee. A doua zi am continuat asiduu sa-mi tin echilibrul, dar tot nu am reusit ... si m-a prins tata. Credeam ca urmeaza o bataie zdravana, dar ... nu a fost asa, mi-a pus lant din ala lat de motoreta, si puteam merge ... dar cum? Eu nu stiam sa-mi tin echilibrul, dar tata mi-a zis sa-l astept sa vina de la serviciu si ma ajuta el.
Cred ca a fost cea mai lunga zi din viata mea, asteptam pe banca la sosea sa vina autobuzul cu tata sa ma invete sa merg pe bicicleta. Cand in sfarsit a venit, ne-am apucat de treaba. Am reusit sa merg pentru prima data pe bicicleta, in sfarsit ... Pacat ca nu mai am bicicleta pe care am invatat sa merg, este singura care a suferit 2 generatii de Marin pe ea. Mai tarziu ii luam bicicleta mare lu' tata, care avea cadru si nu puteam da piciorul peste, il bagam printre, o singura accidentare am avut pe ea, dar grava, mi-a taiat respiratia, veneam de la magazin, aveam vreo 7 ani si coboram un mic deal vreo 50 de cm, unde mergeam cu viteza, in drum o piatra, dau sa ocolesc si ma infig in gard; nu stiu cum, dar m-am lovit extrem de rau intre picioare, mi-a taiat respiratia, la propriu. Trecusera 10 secunde, care pentru mine pareau ore. Dar cand m-am ridicat am verificat bicicleta, sa nu fi patit ceva, si apoi cumparaturile ... altfel luam bataie ca nu eram atent.
Ce vremuri ... dar unde sunt?
"Nu plange ca s-a terminat, bucura-te ca s-a intamplat!"

în
în
în 


ce amintiri....eu nici acum nu stiu sa merg pe bicicleta....
)
mi-e greu sa-mi tin echilibrul ca sa pornesc..dar daca reusesc nu vreau sa ma mai opresc ca nu mai reusesc a2a oara, mai ales singura
O să reuşeşti dacă îţi doreşti cu adevărat.